Primul Război Mondial a izbucnit în vara anului 1914, pretextul său fiind asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand (moștenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar) la Sarajevo. Confruntarea militară la care au participat 33 de state de pe cinci continente, pe parcursul a 52 de luni, a fost fără precedent în istoria omenirii, ca amploare, arie de desfășurare și durată. Cele două mari alianțe politico-militare care s-au confruntat au fost Antanta sau Tripla Înțelegere (Franța, Imperiul Britanic, Imperiul Țarist) și Tripla Alianță sau Puterile Centrale (Germania, Austro-Ungaria), fiecare cu aliații săi. Mai mult de 9 milioane de persoane au fost ucise pe câmpurile de luptă ale războiului iar, pe lângă acestea, mai mulți și-au pierdut viața în spatele liniilor frontului, datorită lipsei resurselor de bază - mâncare, căldură sau combustibil. Primul Război Mondial a marcat dispariția marilor imperiii (Austro-Ungar, Țarist, German, Otoman) și apariția unui număr mare de state naționale.
Harta Europei.1914.
Forțele mobilizate de către România în anul intrării sale în război (1916) au reprezentat, din punct de vedere numeric,
15% din populația țării, adică 1.083.000 oameni.
Efectivele armatei române la data mobilizării au fost de 833.758 – trupă și circa 18 000 ofițeri,
ceea ce însemna 23 de divizii de infanterie și două divizii de cavalerie.
27 ian. 1861 - 27 aug. 1943
24 aug. 1865 - 20 iul. 1927
14 noi. 1859 - 2 oct. 1938
28 noi. 1863 - 21 iul. 1919
În această confruntare, armata română a suferit o grea înfrângere din partea trupelor germano-bulgare. S-au înregistrat 6 000 de morți și răniți, în timp ce 28 000 de militari au fost făcuți prizonieri.
A constituit ultima încercare a trupelor române, comandate de generalul Constantin Prezan, de a apăra Capitala în fața invaziei Puterilor Centrale. Cele mai crâncene lupte s-au desfășurat în zona Călugăreni. Deși la început armata română a obținut unele succese, în cele din urmă a fost nevoită să se retragă, Bucureștiul fiind ocupat.
S-a desfășurat între 22 iulie și 1 august 1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și distruge Armata a 9-a Germană. Bătălia de la Mărăști a reprezentat un important punct de cotitură în desfășurarea operațiunilor militare pe frontul românesc dar a și contribuit și la ridicarea moralului ostașilor români. Reorganizate și temeinic instruite dar având și experienta campaniei din 1916, trupele române s-au dovedit a fi un adversar capabil de a pune probleme și chiar de a învinge redutabilele armate germane și austor-ungare.
A fost cea mai importantă operațiune militară desfășurată de Armata Română în timpul Primului Război Mondial. A fost o operațiune complexă, de apărare și menținere a liniei frontului punctată cu numeroase riposte ofensive din partea românilor.
Nu cunosc interesele Dinastiei, nu cunosc decât interesele țării.
Consiliul de Coroană - 14 august 1916.
În conștiința mea aceste două interese se confundă. Dinastia va urma soarta țării, învingătoare cu ea, sau învinsă cu ea.
Deoarece mai presus de toate, să știți, domnule Carp, că dinastia mea este română.
Rău ați făcu când ați numit-o străină, germană.
Nu, e românească! Românii nu au adus aici pe unchiul meu, Regele Carol,
ca să întemeieze o dinastie germană la gurile Dunării, ci o dinastie națională și revendic pentru casa mea
cinstea de a fi îndeplinit în întregime misiunea pe care acest popor i-a încredințat-o.
Noi cerem ca România să rămână neutră.
Consiliul de Coroană - 21 iulie 1914
Tratatul (cu Puterile Centrale) precum s-a arătat nu ne obligă, dar, chiar dacă ne-ar obliga,
România nu poate admite ca aliații ei să dispună de soarta ei fără ca măcar să-și dea osteneala de a o vesti.
Austria și Germania au pregătit războiul și l-au declarat.
Nu ne-au făcut cinstea să ne comunice măcar intențiile lor (…)
Pe de altă parte, România nu ar putea admite să ia armele într-un război
a cărui cauză este tocmai nimicirea unei națiuni mici.
Sentimentul public este aproape în unanimitate împotriva războiului.
Chestia românilor din Ardeal domină întreaga situație, ea a fost pururea punctul negru al Alianței (…)
Soarta Românilor de peste munți, idealul național al Românismului, sunt chestiuni pe care nici un guvern român nu le poate nesocoti (…).
N-am uitat și nu vom uita niciodată că România a intrat în război de partea noastră
Franța, 1918
într-o epocă când războiul era departe de a fi câștigat: a doua zi după Verdun și spre sfârșitul bătăliilor de pe Somme.
Ne vom aduce aminte că intervenţia sa a deplasat din Occident spre Orient divizii germane de calitate
Miercuri - Duminică 9.00 - 17.00
Calea Victoriei nr.12, București, ROMÂNIA - Hartă
+40 21 315 82 07 Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.